Conexiuni subtile în Rio de Janeiro: Redefinirea traseului istoric al tramvaiului din Santa Teresa
Ideea de traseu ca instrument de conectare – atât în plan real cât și simbolic, este puternic prezentă în intervențiile care au vizat integrarea zonelor informale (comunități dezavantajate, ”favelas”) – în cadrul mega-orașului. Traseul are rol de inițiere, de tranziție, de legătură între orașul formal și partea care se dezvoltă spontan, necontrolat.
Conceptele de dialog și schimb cultural, pornind de la ideea de traseu – stau la baza propunerii acestui proiect care se adresează unei problematici de actualitate ale mega-orașului, și anume lipsei de coerență, de unitate spațială care există între diverse fragmente de oraș – și care conține germenii segregării sociale și culturale.
În condițiile unui studiu realizat de la distanță, am ales această abordare a conceptului de deschidere, urmărind ca o zonă a orașului să devină vizibilă, atractivă atât pentru turism și pentru oportunitățile economice legate de acesta, dar și pentru dezvoltarea comunităților aflate în zona sa de influență.
Aportul pe care îl are studiul de față la dezvoltarea acestei paradigme este aceea că încearcă să extindă ideea de traseu cultural-turistic, de la scara unei vecinătăți, sau a unei zone marginalizate, la o scară vizibil mai mare care cuprinde o zonă din oraș, care nu cuprinde doar comunități marginalizate, ci și țesut istoric, clădiri cu arhitectură valoroasă, repere ale orașului, zone verzi protejate dar și zone banale, fără valoare urbanistică.
Proiectul de față nu își propune rezolvarea directă a unor probleme cum ar fi degradarea unor clădiri sau porțiuni de țesut, sau accesibilitatea relativ scăzută; în schimb urmărește să confere vizibilitate, atractivitate, determinând stabilirea ulterioară a unor activități în măsură să genereze venituri și locuri de muncă.
Criterii:
Accesibilitate: maxim 1 oră sau 10 km cu transportul în comun din zone de interes turistic.
Conectivitate: posibilitatea creării de rețele, circuite.
Memorie: Evidențierea unei legături cu încărcătură simbolică între repere majore.
Scuarul acoperit
Amenajarea reprezintă o oază de umbră și contemplare în cadrul traseului. Această configurație introduce totodată mici activități comerciale în mijlocul unor piațete sau intersecții importante aflate pe traseu, ca pe o continuare firească a celor situate la parterul clădirilor.
Se creează astfel un spațiu al tuturor – shared-space – care generează premisele pentru revitalizarea clădirilor și spațiilor din jur.
Călătorii care sunt invitați să coboare, să cunoască, să interacționeze cu orașul, să parcurgă ca pietoni porțiuni din oraș, având drept reper aceste amenajări prezente pe traseul tramvaiului istoric.
Turnul de observație
Propunerea constă în valorificarea potențialului cultural și economic prezent într-o zonă situată la limita unor așezări de tip favelas. Un prim pas este reprezentat de crearea unui spațiu public la limita așezării, ca spațiu de contact între turiști și localnici.
Totemul
Compoziția marchează desprinderea unui traseu pietonal alternativ, asigurând totodată și spațiul de așteptare al stațiilor de tramvai. Rolul de semnal este extins, elementul devenind ghid în acest spațiu. În timpul nopții, traforul creează jocuri de lumini spectaculoase, conferind dinamism și contribuind la animarea zonei.
Liftul urban
Acest tip de intervenție creează premisele utilizării cadrului natural ca liant între vizitatori și comunitate. Pasarela asigură legătura stației de tramvai propuse cu centrul cultural local. O platformă situată la primul nivel oferă imagini spectaculoase celor aflați în trecere.
Totemul și platforma
Compoziția și gabaritul stațiilor propuse sunt simplificate pe măsura tranziției către zona de pădure urbană. Rolul de semnal al stației este completat de cel al platformei și al scării, care devin spații de așteptare, încurajând discuții, contemplare, contact.
Halta
Un alt obiectiv al acestui proiect a fost realizarea propriu-zisă a legăturii cu Masivul Corcovado. Pentru aceasta am avut în vedere existența unui alt mijloc de transport ”istoric” existent în Rio, trenul – funcționând pe sistemul căii de rulare cu zimți și roți dințate, care ajunge practic la poalele masivului pe care se află Statuia Cristo Redentor. Cele două sisteme, tramvaiul și trenul, nu au avut niciodată un
punct comun, deși la un moment dat traseele se apropie semnificativ unul de celălalt.
Prin urmare, am realizat această legătură în cadrul penultimei stații de tramvai, călătorii fiind preluați de liftul exterior și transportați către un peron de așteptare unde pot continua călătoria către Corcovado cu trenul istoric. Nu am realizat o gară propriu-zisă, ci doar o conexiune rapidă, gara principală (punctul de plecare al trenului) rămânând cea din prezent.
Poze Macheta: