Macheta ocupa o pozitie importanta in fazele de pregatire ale unui proiect, mai concret, aceasta face parte din faza intermediara dintre schita de concept sau conceptul propriu-zis si produsul finit. Macheta de arhitectura reprezinta de fapt transpunerea obiectivului in natura, folosindu-se de prezentarea obiectivului, dar si de analizarea obiectului ce trebuie sa fie construit.
De la schita la produsul finit
Totodata, macheta are un rol important in ceea ce priveste etapele realizarii unui produs tridimensional. Dupa analizarea schitelor, ceea ce urmeaza este verificarea conceptului 3D, adica verificarea functionalitatii in trei dimensiuni.
Adesea, se observa diferente majore intre ce se prezinta pe schite si ce obiect a reiesit. Acest lucru se poate intampla si la obiecte pe care noi le consideram a fi banale, de exemplu, un scaun sau un autovehicul.
Realitatea care apare dupa verificarea functionalitatii 3D nu poate fi insa inlocuita de schita, mai exact, daca in acele schite, obiectul are o estetica impresionanta, realitatea poate arata o cu totul alt obiect, dupa ce acestuia i-a fost verificata functionalitatea in trei dimensiuni. In afara acestei perceptii de ordin vizual, macheta are o deosebita importanta si pentru studiul ergonomic.
Astfel, in aceasta situatie, prototipul este cel mai potrivit. De asemenea, acesta este de folos si pentru acele situatii in care se urmareste textura materialelor utilizate.
Machetele de arhitectura se pot realiza prin modalitati diferite. O prima modalitate o reprezinta modelarea intr-un program 3D, iar a doua modalitate consta in modelarea prin intermediul unor masinarii asistate de un calculator. O categorie de machete usor de realizat sunt machetele de stiudiu preliminare din lemn sau placaj, folosite in structura acestora.
Realizarea unei machete de arhitectura
Sa luam drept exemplu o cladire de birouri. Se va alege o anumita schita dintre toate schitele propus, aceasta fiind atent examinata si imbunatatita prin intermediu machetei. Una dintre metodele folosite pentru transpunerea in volum o reprezinta realizarea unor sectiuni succesive si echidistante, dar si perpendiculare pe planul de simetrie.
Imaginati-va faptul ca toate aceste planuri sunt decupate in placaj, in macheta propriu zisa. Pe noua structura decupata, se va pune in cantitati mici lut de modelare, se apasa si se profita de toate denivelarile pentru o aderenta mai buna. Urmeaza apoi corectia asimetriilor cu ajutorul unui compas, a unui sablon, corectiile tinand cont de planul de simetrie.
Urmarind formele mari, se va face finisarea, aceasta facandu-se pe materialul umed. Dupa etapa de uscare, cu ajutorul unei hartii abrazive, se face polisarea. Aceasta ultima etapa este etapa in care macheta poate fi folosita, in care se foloseste scanarea 3D sau in care se poate vopsi macheta.
Acum, toate defectele aparute in urma finisarii vor fi mai vizibile, iar asta din pricina luciului ce s-a obtinut prin vopsire, in etapa mai sus mentionata. Muchiilor li se acorda si lor o atentie sporita. Un lucru important de mentionat este faptul ca macheta nu trebuie confundata cu prototipul.
Cum isi gasesc locul machetele in arhitectura
In arhitectura, machetele conceptuale sunt des folosite de catre specialisti. Acestea isi impun functionalitatea in cadrul diferitelor concursuri de arhitectura, in cadrul expozitiillor, dar si in cazul galeriilor de arta. Machetele conceptuale au menirea de a fi folosite pentru prezentarea unor solutii din punct de vedere arhitectural, dar si pentru simularea formelor diverselor cladiri.
Din machetele conceptuale fac parte si machetele de studiu ce se utilizeaza pe durata proiectarii unei cladiri, a unor obiecte de design, a unor ansambluri si orase.
Albul, dar si alte nuante neutre se folosesc pentru realizarea acestor machete, iar ca materiale utilizate, se folosesc unele simple. Machetele folosite de arhitecti ii ajuta pe cei care o vizioneaza, sa stabileasca raportul proportiilor dintre cladiri, dar si dintre spatii verzi.
