Modelarea 3D este echivalenta  cu matematica, geometria și designul. Folosind software specializat, modelarea 3D generează fișiere care sunt, în esență, instrucțiuni pentru imprimantele 3D. Ca un sculptor, arhitect sau constructor, modelarea demonstrează modul în care va fi construit un obiect sau o clădire. Dacă un model este o reprezentare 2D a unei clădiri, un model este reprezentarea sa 3D, oferind o descriere matematică a suprafeței obiectului respectiv.

Cu programe precum Rhinoceros, Blender3D, SketchUp sau ZBrush, designerii 3D pot crea fișiere care reprezintă puncte în spațiu, cu o mulțime de geometrii, cum ar fi triunghiurile, poligoanele și curbele, pentru a lega punctele împreună într-un obiect tridimensional.

Există două tipuri principale de modele 3D: modele de proiectare asistată de calculator (CAD) și modele 3D mesh, care definesc forma și suprafața. Un model CAD poate fi gândit mai mult ca un set de pași pentru crearea obiectului, care poate fi modificat de-a lungul drumului fără rescrierea întregului fișier. Un mesh este mai mult o reprezentare a modului în care va arăta suprafața obiectului, numită pentru aspectul său care seamănă cu o plasă înfășurată în jurul unui obiect.

Cum este modelarea 3D diferită de grafica 3D și randare?

În esență, rezultatul final este ceea ce face ca cele două să fie diferite. În grafica 3D, rezultatul este o redare 2D a unei imagini 3D sau a unei animații, ca o fotografie a unui obiect. Cu toate acestea, în modelarea 3D, este un fișier tehnic care poate fi apoi folosit ca instrucțiuni pentru a crea un obiect tangibil.

Dacă doriți să descrieți modul în care va fi construit un obiect, utilizați modelarea 3D. Dacă doriți să vedeți cum va arăta o dată ce a fost construit, ați utiliza redarea 3D.